ANUNȚ

Concursul Internațional de Creații Literare Iulia Hasdeu, sub egida UZR, se amână până la o dată condiționată de eradicarea urmărilor pandemiei. Lucrările trimise vor fi luate în considerație, chiar dacă autorii acestora nu se mai încadrează în limitele de vârstă.

 

În sprijinul participanților vom oferi materiale despre Iulia Hasdeu și opera ei în limba română (pentru eventuale traduceri) spre a înlesni cunoașterea de  către concurenți a unor aspecte inedite.

 

Pentru participanți,

 

Operele Iuliei Hașdeu și alte cărți dedicate Iuliei

    Cartea deschisă a Iuliei Haşdeu

 

                                   Motto: M-lle Hasdeu a fait dans notre pays

                                   le  plus grand honneur au sien

 

“Domnişoara Haşdeu a făcut în ţara noastră (Franţa) cea mai mare onoare ţării sale” – spunea Sully Prudhomme despre Iulia Haşdeu în urmă cu peste un secol .

Timpul a dovedit că această apreciere elogioasă a pus-o pe tânăra româncă în locul care i se cuvine. Deşi viaţa-i s-a frânt când nu împlinise 19 ani, tânăra poate fi considerată printre primii mesageri ai culturii române către Europa deoarece operele ei literare (publicate postum în anul 1889 şi 1990) au fost în limba franceză, dar pulsau sentimentele de dragoste pentru tot ce însemna România: ape, munţi, păduri, istorie şi – mai ales – oameni.

Iată câteva file din viaţa Iuliei Haşdeu, considerată copil precoce şi tânără genială:

·       S-a născut într-o zi de toamnă a anului 1869, în Bucureşti, în familia savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu. Era 2/15 noiembrie, iar imobilul de pe actuala stradă Franceză nr. 14 (unde a văzut lumina zilei) este singura clădire din Bucureşti legată de numele familiei Haşdeu .

·       Copilăria şi-a petrecut-o în apropierea mânăstirii Mihai Vodă, aflate pe locul actualului sediu al Parlamentului, deoarece tatăl ei fusese numit director al Arhivelor Statului. Înzestrată cu o memorie neobişnuită şi cu imaginaţie bogată fetiţa alintată cu numele Lilica recita poezii lungi, învăţa engleza, franceza şi germana, iar la şapte ani deja scrisese scenete şi povestioare pentru copii, romanul Viaţa  şi faptele lui Mihai Viteazul.

·       S-a pregătit particular şi a susţinut cu dispensă de vârstă examenele cumulate pentru cursul primar la Colegiu Sf. Sava (unde erau numai clase de băieţi), impresionând comisia examinatoare, iar la Conservator a obţinut premiul întâi cu cunună.

  • La vârsta de 11 ani neîmpliniţi a plecat însoţită de mama ei la Paris să-şi continue studiile înscrisă fiind cu dispensă de vârstă la Colegiul Sevigne.
  • Foarte curând a fost remarcată de profesori şi de inspectorii de la Sorbona. Eleva conştiincioasă care lua particular lecţii de desen cu profesorul Herst, şi lecţii de greacă veche şi latină spre a citi in original operele anticilor era dublată de poeta inspirată care îşi petrecea nopţile scriind poezii, studii literare, piese de teatru si poeme, romane pentru copii şi însemnări fanteziste.
  • La 16 ani, cu dispensă de vârstă, a devenit studentă la Sorbona şi în vederea licenţei a prezentat cele două teze obligatorii, urmând ca teza de doctorat despre Philosophie populaire des Roumains: logique, psychologie, metaphysique, etique et theodicee (Teodiceea poporului român ) să-i dovedească potenţialul.
  • Însă tuberculoza o boală necruţătoare în acele vremuri – s-a dovedit a fi mai puternică decât dorinţa de viaţă şi de realizare a visurilor adolescentei. Bogdan Petriceicu Haşdeu a aflat despre caietele cu poezii ale fiicei sale abia în vara anului 1886, în vacanţa petrecută de ea în România. În timpul vieții Iuliei numai patru poezii au apărut (fără consimţământul autoarei) în L’ etoile roumaine .
  • Iulia Haşdeu ar fi vrut să semneze cu pseudonimul Camille Armand volumul pregătitpentru tipar Bourgeons d’Avril, titlu ales ca o premoniţie, Într-adevăr, viaţa ei a fost asemuită cu cea a mugurilor de aprilie, pe care un crivăţ neiertător îi răpune tocmai atunci când aceştia ar fi trebuit să dea în floare.
  • Însăşi Iulia Haşdeu a făcut alegerea: anii la care a renunţat, ea i-a cedat cu bună ştiinţă filelor purtătoare a mesajului către toate generaţiile de tineri: creezi şi dăruieşti.

·       A dăruit postum volume de poezii, proză, cugetări, traduceri, piese de teatru, studii de literatură comparată, compoziţii muzicale, crochiuri şi tablouri, dintre care sunt cunoscute : Oeuvres posthumes cuprinzând Bourgeons d‘Avril, Chevalerie, Confidences, Theatre, Sanda, Destăinuiri, Viaţa şi faptele  lui Mihai Viteazul, Cugetari, Contes et Legendes, Mademoiselle Maussade , Năzdrăvăniile Denisei, Le fils gate/ Fiul răsfăţat, Fluierașul de os, Teatruşi un emoţionant Jurnal fantezist, unic în literatura universală prin premoniţiile nedescifrate.

Iulia Haşdeu a dat ceva şi mai preţios: modelul renascentist al tinereţii creeatoare.

Plăcile memoriale din Bucureşti (pe str. Franceză nr.14) şi din Paris (28, rue St.Sulpice) transmit acest mesaj.

 

Crina Decusară Bocşan

                    Iulia Hasdeu – în Paris cu gândul la România

 

      Parisul a fost și a rămas orașul luminilor, cetatea științelor umaniste și nu numai, către care s-au îndreptat tineri din Țările Române la studii și au revenit, îmbogățind viața socio-cuturală a viitoarei Românii.

    Iulia Hasdeu, fiica marelui Bogdan Petriceicu Hasdeu – după absolvirea cursului primar cu dispensă de vârstă, în București – își va continua studiile la  Paris, cu bursă, între anii 1881 și 1888.  Micuța Lilica (așa cum eraalintată în familie și de către prieteni)lăsase în România prietene, profesori devotați, atmosfera orașului balcanic în care  numele Hasdeu era foarte cunoscut. Scrisorile ei –  la început în limba română, apoi în franceză (în dorința de a-și perfecționa exprimarea) – se încheie adesea cu: Ah ! Doamne, mi-e dor de-acasă. Într-o primă etapă atitudinea adolescentei față de Paris în comparație cu Bucureștiul este simplu de descifrat:  (.T..)este atât de scârbit de Paris, de francezi, încât capitala lumii nu îl interesează absolut deloc. Bucureștiul, dimpotrivă, e frumos, e comod, fiecare casă cu grădina ei, găsești pui naturali, haine ieftine, vin bun, de toate găsești în București. Eu îmi zic că într-adevăr, găsești de toate și murdărie câtă vrei, ba mai mult, chiar și pe gratis. Sunt de aceeași părere. ( Epistolar Iulia Hasdeu, vol.II, p.23). Și mai târziu Lilica mărturisește:  Ah! Cât mi-aș dori să fiu în București!( mai  1883).La 15 ani, Iulia Hasdeu oscilează între cele două iubiri pentru orașele de care se simte legată sentimental, de fiecare în alt fel.

La noi (n.n. România , deși ea se afla în Paris) ninge, ninge, și e îngheț. Ah! Ce fericit ești acolo, în scumpa, dulce Românie ! Și la noi e frig, dar aici plouă, bate vântul, cerul e negru, asfaltul e negru, e un aer închis…(..) Unde-i zăpada ? Unde-s săniile alunecând iute ca niște gondole, și caii cu harnașamente, acoperiți de mantiile lor cu falduri strălucitoare ca niște aripi imense de aur și azur, cu clopoțeii  răsunând vesel, unde-s acei ștrengari făcând oameni de zăpadă, aruncând cu bulgări după trecătorii mai mult sau mai puțin caraghioși cu nasurile în blănuri …unde sunt toate acestea ?  (1884))                                                                                            

.(…) Totuși ador Parisul, așa negru și umed cum este acum. Vremea urâtă nu-i descurajează pe vajnicii locuitori pe care nici holera nu-i înspăimântase (trad).

Programul școlar  îi permitea ca zilnic să facă plimbarea de după-amiază  prin apropierea locuinței  în grădina Luxembourg, despre care îi povestește tatălui:  Acolo eu mă simt  ca și cum aș fi în București. Totul este alb, liceenii patinează. O imagine identică apare în poezia  Au Luxembourg, unde pașii ei au ecoul trăirilor de dor.

 Corespondența dintre fiică și tată  se constituie într-un autentic jurnal de însemnări la toate nivelele, sub toate  aspectele. Astfel aflăm despre expoziția cu mobilierul sălii tronului  pentru România, când Lilica a fost entuziasmată , surprinzând o discuție laudativă despre priceperea și inteligența meșterilor români.

      Iulia se interesează tot mai mult de informațiile despre România în presa din Franța. Îi mărturisește tatălui : În fiecare seară îi citesc mamei principalele știri din Temps. Din ziarele pariziene Iulia  află de moartea lui Rosetti, de cât succes s-a bucurat la Paris  volumul Nouvelles de Carmen Sylva editat la Hachette. Studenta citește cu regularitate România liberă, este interesată de pulsul vieții culturale – uneori chiar și politice -.bucureștene. Citește foiletoanele din România liberă, din Telegraful  și îi cere să-i trimită Convorbiri literare și împreună cu mama se ocupă de abonamentele românilor din Franța la Columna lui Traian, trimite lingviștilor de la Sorbona fascicolele din dicționarul  Etymologicum Magnum Romaniae ș.a. Iulia Hasdeu a îndrăgit Parisul, atât cel de odinioară, cât și cel modern, contemporan ei .

       Prietenei ei, Floricăi, îi mărturisește cât de des îi revin  în minte  zilele petrecute în România:  Mă uit pe fereastră și văd zăpada albă care se întinde pe acoperișul caselor deoarece nu poate să se întindă aiurea pe trotuar fiindcă de pe trotuar este toată ștearsă sau topită Și  mă gândesc la zăpada din București și la săniile  cu clopoței Și cu pompoane roșii la urechile cailor. Parisul e prea frumos, dar cum  zice  cântecul tot mai bine-n țara mea:

       Departe de țară  și de tot ce-i era drag,  Iulia își alina dorul hrănindu-și mintea și inima cu frumusețile din Cetatea Luminii. A fost mereu În Paris a fost mereu cu gândul la România.

 

Crina Decusară Bocșan

 

 

ÎNGERUL ȘI GHIOCELUL

Regulament concurs

Regulamentul Concursului internațional de creații literare Iulia Hașdeu

Asociația Culturală Iulia Hașdeu inițiază Concursul international de creații literare Iulia Hașdeu, reluând tradiția de a decerna premii de creativitate tinerilor cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani, din țară și de peste hotare.

În anul 1890 marele savant de renume mondial Bogdan Petriceicu Hașdeu, îndurerat profund de moartea fiicei de numai 18 ani, a destinat suma de 5000 de lei pentru acordarea unui premiu pentru o tânără sub 19 ani, viitoare scriitoare. Vremurile au trecut, însă respectăm dorința Magului de la Câmpina (așa cum era cunoscut tatăl Iuliei în ultima perioadă a vieții), actualizând tematica propusă de Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Tematica concursului de anul acesta este următoarea:

  • Leagănul copilăriei
  • Cuibul familiei
  • Frumusețea locurilor natale și prețuirea dărniciei Naturii
  • Trecutul dureros și glorios în file de istorie: Fără trecut nu există viitor
  • Doina noastră, cântec dulce
  • Viitorul văzut astăzi

Secțiunile concursului sunt:

  • proză (eseu literar, capitol de roman etc.)
  • versuri
  • dramaturgie
  • traduceri din opera Iuliei Hașdeu în limbile română, engleză, franceză, germană, rusă, spaniolă.

Textele nu vor depăși 5 (cinci) pagini format A4 (corp de literă Times New Roman de 12, spațiere 1½ rânduri, justify) și vor fi însoțite de informații despre autor (nume, prenume, vârstă, date de contact ș.a).

Se recomandă prezența și folosirea unui motto din scrierile Iuliei Hasdeu.

 

Creațiile pot fi transmise:

sau

  • prin poștă, la adresa: București. Sector 1, Bd. General Gheorghe Magheru nr.28-30, et. ICronica Timpului pentru Concursul Internațional de creații literare Iulia Hașdeu, până la data de 30 aprilie 2020.

Premiile se vor acorda pentru fiecare secțiune și categorie de vârstă, iar textele vor fi publicate în volum.

Festivitatea de premiere se va desfășura în București în ziua de 1 iunie 2020.

 

Anunt concurs

 

Comunicat de presă

La împlinirea a 150 de ani de la nașterea Iuliei Hașdeu, asociația culturală care îi poartă numelereia tradiția acordării unui premiu literar,conform dorinței testamentare a marelui savant BogdanPetriceicu Hașdeu, care, în 1890, îndurerat profund de moartea fiicei de numai 18 ani, a destinat suma de 5000 de lei pentru premierea unei tinere, viitoare scriitoare. Astfel, Asociația Culturală UNESCO Iulia Hașdeu organizează Concursul international de creații literare Iulia Hașdeu,decernând premii de creativitate tinerilor, din țară și de peste hotare. Iulia Hașdeu a lăsat o bogată moștenire literară în limbile franceză și română: versuri, povestiri și romane pentru copii, eseuri, piese de teatru, compoziții muzicale.

Tematica concursului este următoarea: Leagănul copilăriei, Cuibul familiei, Frumusețea locurilor natale și prețuirea dărniciei naturii, Trecutul dureros și glorios în file de istorie: Fără trecut nu există viitor, Doina noastră, cântec dulce, Viitorul văzut astăzi.

Se vor acorda: un premiu în valoare de 500 lei pentru fiecare categorie de vârstă (12-13 ani, 14-15 ani, 16-17 ani și 18-19 ani) și secțiune (proză, versuri, dramaturgie și traduceri din opera Iuliei Hașdeu în limbile română, engleză, franceză, germană, rusă, spaniolă) și premiul special Iulia Hașdeu în valoare de 5000 de lei pentru cea mai bună lucrare din secțiunile de creație. Festivitatea de premiere se va desfășura la București, în data de 1 iunie 2020.

Creațiile pot fi transmise prin e-mail (iuliahasdeu.assoc@gmail.com, cronicatimpului@gmail.com) sau prin poștă (București, sector 1, Bd. G-ral Ghe. Magheru nr. 28-30, et. I, Cronica Timpului) cu specificația „Pentru Concursul internaționalde creații literare Iulia Hașdeu”sau  Concurs IH până la data de 30 aprilie 2020, ulterior fiind publicate în volum.

Detalii suplimentare pe:  www.acih.ro

Contact: iuliahasdeu.assoc@gmail.com

Președinte,

Prof.Dr. Crina Bocșan