Comemorare

Ca în ultimii 30 de ani de  la înființarea Asociației Iulia Hasdeu, marți 29 septembrie 2022 la monumentul funerar al familiei Hașdeu din cimitirul Bellu s-a depus o jerbă de crizanteme albe, pe a cărei panglică am înscris mesajul nostru  către cea care ne este patroană spirituală, Iulia Hasdeu: Iulia, vei rămâne mereu în sufletele  noastre.

Momentul de reculegere a fost precedat de slujba de pomenire a celor  din neamul Hașdeu la cavoul care, deși este monument de arhitectură se află într-o avansată stare de degradare (deși s-au făcut  zeci de sesizări și demersuri către instituțiile acreditate, ca – de altfel  – și pentru casa IULIA HASDEU considerată în patrimoniu național). Celor din Asociație li s-au alăturat și alte persoane deoarece evenimentul a fost mediatizat pe rețele de socializare și Radio România Cultural. Au vorbit Crina Bocșan, Irinel Chiran, Doina Ghițescu. Mihai Ștefan  a adus un sensibil omagiu ultimei descendente din neamul  Hașdeu răpuse de tuberculoză în anul 1888, iar Maria Besciu  a prezentat minuțios tratamentul medical suportat de studenta la Sorbona în ultimile luni de suferință.                                                                                                                                                                                  

Fie ca Iulia să fie protejată în lumea ei, așa cum și noi ne dorim să fim feriți de cele rele spre a-i apăra moștenirea spirituală.

  • 20220929_1
  • 20220929_2
  • 20220929_3
  • 20220929_4
  • 20220929_5
  • 20220929_6
  • 20220929_7
  • 20220929_8

  • 20220907_113015_copy_480x640
  • 20220907_113949_copy_480x640
  • 20220907_114739_copy_480x640
  • 20220907_115742_copy_480x640
  • 20220907_115929_copy_480x640
  • 20220907_120429_copy_480x640

 

                                                               A VENIT TOAMNA

                               Miercuri 7 septembrie 2022 Clubul seniorilor  Plumbuita  sector 2 a fost gazda  întâlnirii literare a membrilor Asociației  Iulia Hasdeu, desfășurată sub titlu Doamna Toamnă și amicii ei.  La cenaclu nostru s-a dovedit că „ amicii„ nu sunt ploaia, vântul ori frunzele galbene, ci autorii de povestiri și de versuri închinate toamnei.

Ca de fiecare dată, motto-ul  a fost o strofă din poezia Primăvara și Toamna semnată de Iulia Hasdeu. Atmosfera plăcută s-a datorat d-nei Ileana Ionescu ce a oferit în audiție performantă Rapsodii de toamnă de George Topârceanu. Au încântat audiența textele citite de Anaeli (pseudonim ales de Cristina Ileana Ionescu), de actorul Ion Arcudeanu, de Ovidiu Țuțuianu. În mod special, scriitorul Virgil Ciucă a prezentat volumul său lansat recent  Vă acuz, din dragoste de țară. Comentariile entuziaste au fost urmate în ajunul Sfintelor Sărbători creștinești  de Sf. Maria,de urări de sănătate, inspirație și împliniri.

                                                                                          Crina Bocșan

Vecinii din Balcani: Macedonia de Nord și Kosovo

           

            Într-o dimineață de august, când noaptea nu plecase încă și cerul se pregătea să primească lumina soarelui, un grup restrâns de membre ale Asociației Iulia Hașdeu se îmbarca în autocar, plecând spre Macedonia de Nord și Kosovo.

            Prima oprire a fost în Sofia, unde am vizitat Catedrala Neobizantină Alexandr Nevski, una dintre cele mai mari din lume, și Biserica Sfânta Sofia. Drumul a continuat spre Skopje. Admiram coastele dealurilor, munții bine împăduriți și, după  ce am parcurs cca. 650 de km, am ajuns la destinație.

            Ziua următoare, am pornit să vizitam orașul. Am avut bucuria de a descoperi un centru al capitalei absolut grandios, clădiri moderne, monumentale, poduri tematice (al Artelor, al Ochiului) și statui impresonante (aproximativ 300), dominantă fiind cea a lui Alexandru Macedon. Am admirat  Parlamentul, Filarmonica, Opera, Muzeul de Istorie, Casa Maicii Tereza . Iar peste toate acestea, dominau de la înălțime zidurile vechii cetăți. Seara, am descoperit un oraș plin de lumină, vesel, cu o mulțime de oameni pe străzi, localnici sau turiști, ce se bucurau ascultînd muzică și dansînd. Un oraș plin de viață, un oraș viu!

            În a 3-a zi, am  plecat spre Kosovo,  pe drum admirând vegetația abundentă, autostrada, apeductul gigantic, casele cochete și foarte  noi. Ca o particularitate, unele case nu au finisajul exterior, ceea ce le oferă locatarilor șansa de a nu plăti taxe. În drum spre capitala Priștina, am vizitat Peștera de Marmură, cu forme absolut spectaculoase de relief carstic. Pe drum, ne-am oprit să vizităm Mănăstirea Ortodoxă Gracanica, întemeiată în anul 1321. Aceasta a fost bombardată de  avioane NATO, iar din 2006 este  inclusă pe lista monumentelor UNESCO. Frescele din interior sunt absolut fantastice.

            Ajunși în capitală,  am descoperit o zonă veche, cu străzi înguste, incomode, dar și o zonă noua, modernă în care se remarcă Biblioteca, cu o arhitectură neobișnuită, Catedrala Catolică  Sfânta Maică Tereza, vechea Moschee Imperială Fatih, dominată de statuia eroului national Skanderbeg (adusă din Albania în 2001). După câteva ore, revenim în Macedonia, admirând aceeași grijă pentru natură și arhitectura urbană.

            Și, iată, a venit și cea de a 4-a zi cu noi surprize. Am vizitat orașul Ohrida, extrem de pitoresc, și câteva dintre vechile biserici cocoțate pe versantul înalt al Lacului Ohrid, cel mai mare și cel mai adânc lac din Europa. Cândva, erau 365 de biserici, câte una pentru fiecare zi a anului. De altfel, în trecut se numea „Ierusalimul Balcanilor”. A fost reședință episcopală, a găzduit o Universitate, condusă de Sfinții  Clement și Naum, în memoria cărora a fost ridicat un monument în centrul orașului, a fost chiar capitala Imperiului Țarului Samuil al Bulgariei.

  • IMG-20220829-WA0007_copy_480x640
  • IMG-20220829-WA0008_copy_480x640
  • IMG-20220830-WA0020_copy_480x640

În acest moment, se află pe lista obiectivelor UNESCO. A doua mare surpriza a zilei a fost vizita în Canionul Matka și plimbarea cu barca pe lacul de acumulare. Relieful sălbatic, impresionant, însoțit de vegetație și animale specifice zonei, amintește de Cheile Bicazului.

            În sfârșit, a sosit ziua revenirii în țară, cu o scurtă oprire în Veliko Tarnovo, o lungă așteptare la vama Ruse-Giurgiu, dar, în ciuda oboselii acumulate, inima și mintea ne sunt pline de bucuria călătoriei, a celor văzute și a unei noi experiențe.

 

Relatarea a fost făcută de Maria Stoicescu

  • 20220825_112529_copy_640x480
  • 20220825_112633_copy_640x480
  • 20220825_115542_copy_640x480
  • 20220825_115657_copy_640x480

Titanul Bogdan Petriceicu Hașdeu

         Sfârșitul lunii august a însemnat pentru membrii Asociației Culturale Iulia Hasdeu reluarea întâlnirilor tematice urmate de ședințe de cenaclu. Înainte de a trece pragul lunii septembrie am comemorat personalitatea celui numit adesea Magul de la Câmpina, ori Enciclopedicul, considerându-l pe Bogdan Petriceicu Hașdeu un Titan, pe ai cărui umeri se sprijină începuturile studiilor  comparate de istorie, literatură, lingvistică, folclor. A fost  o personalitate științifică dublată de scriitor, dramaturg, jurnalist și dascăl. Aceste aspecte au fost prezentate în preambulul întâlnirii de d-na Dr. în filologie Crina Bocșan.Pasionat  cercetător și fascinat de personalitatea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu dl.ing. Ovidiu Țuțuianu a dezvăluit o altă fațetă a activității acestuia, vorbind despre locul pe care îl ocupă umorul în preocupările lui Hașdeu. Autorul comunicării (vezi rubrica Cenaclu) a pus în evidență umorul de bună calitate în nuvele, în versuri, în jurnalism, chiar și în corespondența privată.     D-na Maria Trandafir a impus atenției publicului  aniversări jubiliare în luna august, material foarte interesant, care a determinat-o pe d-na profesoară Irinel Chiran să propună permanetizarea temei.   Momentele artistice au fost susținute de actrița Doina Ghițescu precum și de d-na Corina Vlad Diaconescu și de d. Ovidiu Țuțuianu pe acorduri melancolice la pian, la Centrul Cultural pentru seniori Plumbuita – gazdă primitoare.

5 august 2022, a consemnat Crina Bocșan

Transbucegi

             Ce se poate face într-o duminică toridă de iulie?  O excursie pe un  traseu spectaculos din munții Bucegi: Lacul Bolboci/baraj, Peștera Ialomicioarei, Padina, Piatra Arsă! Drum de munte, cu foarte, foarte multe serpentine,      dar  merită       spectacolul!    Desigur, cea mai interesantă a fost peștera,  deși drumul prin pădure e lung,  în sus și în jos. Prima oprire a fost la Lacul Bolboci,  care a luat naștere prin bararea râului Ialomița. Digul, înalt de 55 de metri, făcut din pământ și piatră, este unicat în Europa. Deși artificial, lacul se integrează perfect în natură. Este înconjurat de păduri de foioase și conifere, are forma unei șopârle,  cu  adâncimea de 7 metri, cu ape limpezi și  plin de pește. După ce treci digul, ajungi la Cabană Bolboci.     

            Numele  peșterii și al mănăstirii de acolo vine, de la râul Ialomița. Gura peșterii, în formă de semielipsa, se deschide pe o terasă orizontală, situată la 18 m deasupra funduluui Văii.
            La intrarea în Peșteră se află Mănăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea și ctitorită de Mihnea cel Rău, voievodul Țării Românești.Deși a ars de câteva ori, mănăstirea a fost refăcută de fiecare dată. Prima sală poartă numele Voievodului.
            Peștera este impresionantă, cu numeroase galerii, prin care trebuie să te strecori, cu grija,  deoarece galeriile au, în general, înălțimea de 1-2 metri. Unii, mai puțin atenți, au făcut cunoștință cu duritatea pietrelor, de le-a cam zburat căștile de protecție! Cea mai mare sala este Sala ursului de cavernă, care are 25 de metri. În peșteră se mai află și un râuleț, iar accesul turiștilor se face până la Altar, o formațiune de stalactite și stalagmite.
           După răcoarea din peșteră,amfăcut o plimbare prin pădure, până la Padina, unde te întâmpină un loc primitor, cu bucate ciobănești (nu putea lipsi bulzul, făcut foaartee binee). Apoi, după un prânz la iarbă verde, între brazi, am pornit spre Piatra Arsă. Teren arid, nu crește nimic pe acolo, dar soarele nu ni s-a părutchiaratât de dogoritor în adierea răcoroasăavântului. Ne-am întors acasă cu nostalgia tinereții în suflet la vederea locurilor pe care, altădată, le străbăteam în adevărate drumeții montane.
 

 

Eugenia Dumitrescu 

Hoinărind prin vară

                                                  E anotimp de concediu, de hoinăreală.

Dacă vara aceasta treceţi prin Ploieşti, aţi obosit şi căutaţi un loc de relaxare, Teatrul „Toma Caragiu „ vă vine în ajutor. Teatrul a avut o idee inedită: a creat o oază     pe pietonala ce îl desparte de Muzeul de istorie. S-au instalat două „căsuţe” din lemn , fără uşi, dar cu măsuţe şi policioare  pline de cărţi de tot felul. Astfel a apărut o bibliotecă stradală. Bănci „personalizate”, adică zugrăvite cu siluete de autori dramatici (Caragiale nu putea lipsi !) şi personaje din spectacole vă îndeamnă la lectură. Puteţi alege o carte din căsuţe şi să citiţi pe o bancă, sau puteţi lua o carte acasă şi să o oferiți când mai treceţi pe aici. Acum e posibil să găsiţi o carte pe care aţi ratat-o   şi pe care o căutaţi demult.Atmosfera de relaxare este întregită de melodii ce se revarsă  în surdină din boxele instalate la intrarea în teatru. La un astfel de eveniment, „Bravos naţiune, halal să-ţi fie!”-  ar fi zis  nenea Iancu.

                                                                         A consemnat  Maria Boescu


IMG-20220804-WA0000_copy_480x640

Călătorie între vârste

                                                                Motto:Mereu e primăvară

Primăvară capricioasă cu zile de  aprilie nehotărât. Este ca și noi, după despărțirea de noi înșine, cu  hainele și obiceiurile rămase în pandemie, cu gândurile și speranțele rânduite de nesiguranța și incertitudinile de la granița desenată pe harta trădătoare. Totul este trecător, însă nu așteptăm să treacă de la sine, ci suntem cu un pas înaintea evenimentelor, cu sâmbure de optimism. Noi socializăm neoficial, cu pretextul oficial de „a pune țara la cale” într-un „sediu” improvizat în Pizza Hut.

Este aprilie 2022 și câteva  dintre membrele Asociației se întâlnesc spre a stimula cheful de socializare prin discuții pe nimicuri. Totul a rămas la stadiul setei de a schimba trei cuvinte cu altele patru, ce le contrazic pe predecesoarele lor. Oratoarele se simt bine să vorbească, să asculte, să intervină cu aplomb, să întrebe fără să aștepte răspunsul, să se eschiveze prin răspunsuri evazive la întrebări indiscrete. În discuțiile lor mai mult de jumătate de secol le desparte de prezentul nedevenit încă trecut. Asta le adună la masa rotundă filele din agenda fiecăreia. Pulsează calmul, amintirile, înțelegerea clipei trecătoare și parcă vibrația se transformă în fascicol de la una dintre mesele din apropiere se așează o tânără înaltă, grațioasă, preocupată să comande și să servească cât mai repede frugala gustare dintr-o tigaie de tuci. Cele șase personaje de vizavi  șușotesc discret că la five-o clock-ul lor  (la prânz !) de săptămâna viitoare să servească  tot așa ceva în locul cumintelui meniu clasic. Cad de acord că este un mod de a încerca să fie în pas cu timpul”, la curent cu noutățile culinare europene.Tânăra, ce atrăsese atenția tuturor prin prezența sa elegantă, se apropie de masa lor cu brațele încărcate cu lalele și le oferă doamnelor (semicentenare de la absolvirea cursului primar) câte un buchet. Era  ecoul mut al fascicolului de lumină târzie ce descrețise frunțile bunicuțelor pe când socializau.Ecoul real venea de la tânăra grăbită să revină din pauză la locul de muncă :Vă admir că la vârsta dumneavoastră vă întâlniți, vă bucurați de revedere și îmi doresc să am parte și eu  de asemeni prieteni când voi ajunge la vârsta dumneavoastră. Nu este regretul că astăzi stau singură la masă, ci dorința ca în jurul mesei la care mă voi așeza săfie toți prietenii.

                                                                       A  consemnat Crina Decusară

Maria Trandafir

Mănăstirea Plumbuita – istorie și spiritualitate

Cândva situată în afara Bucureștilor, apoi la marginea Cetății lui Bucur, și – mai înspre zilele noastre – îmbrățișată de blocurile din cartierul Colentina (unde tina /noroiul a dispărut sub asfalt) mănăstirea Plumbuita face parte din istoria tumultoasă a Capitalei. Conform unei legende, numele Plumbuita provine de la acoperișul din tablă de plumb al bisericii mănăstirii, care ar fi fost topit pentru că  domnitorul Matei Basarab a avut nevoie de ghiulele în luptă. Este dovada că viața acestui lăcaș de cult pulsează și a pulsat mereu în ritmul evenimentelor istorice, consemnând în plan cultural spiritualitatea poporului român.

           Am fost de mai multe ori la  mănăstirea Plumbuita prin anii 1994-1999, dar când am vizitat-o de curând, după renovare, nu mi-a venit să-mi cred ochilor,  este o impresionantă transformare. Se slujea la Altarul de vară, iar curtea era plină de lume, majoritatea fiind tineri.  Totul părea strălucitor sub lumina soarelui.

            În acest loc încărcat de istorie și cultură se află racla cu un fragment din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul,  aduse în România cu sprijinul și binecuvântarea părinților de la Schitul românesc Prodromu, care aparține de Mănăstirea Iviron de pe Muntele Athos.

            Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă de voievodul Petru cel Tânăr (1559-1568), fiul lui Mircea Ciobanul și al Doamnei Chiajna.  Ctitoria lui Petru Vodă cel Tânăr a fost întregită de succesorul sau, Alexandru Voievod, iar fiul, Mihnea, urmaș la tronul Țării Românești, a înzestrat mănăstirea și cu danii și a închinat-o mănăstirii Xiropotamu din Muntele Athos „cu toate viile, ocinile, morile și acareturile ei”.

            În timpul domniei lui Matei Basarab, Mănăstirea Plumbuita  a cunoscut o maximă înflorire, acest domnitor transformând-o într-o adevărată cetate de apărare a Bucureștilor. Palatul voievodal, unde și-a primit Constantin Brâncoveanu oaspeții din Moldova veniți la nunta fiicei sale  Ancuța a rezistat până în prezent, martor fidel al creșterii și descreșterii puterii  voievodale.

        Mănăstirea a fost afectată de cutremurul din 1802, care a distrus aproape toate bisericile din București, dar a fost restaurată odată cu  clopotnița, cu ajutor  de la mănăstirea Xiropatamu din  Muntele Athos. Pentru biserică, caierul vremii a tors  ani de înflorire și de restriște, astfel că între 1823-1826, în împrejurimi abatându-se  ciuma, mănăstirea Plumbuita a găzduit, o perioada de timp, un spital pentru cei afectați de epidemie.

 Peste aproape jumătate de secol, din protectoare mănăstirea Plumbuita a fost transformată  întimpul Revoluţiei de la 1848 – fără acordul autorităţilor bisericeşti –   în închisoare politică.După secularizarea averilor mănăstirești, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. așezământul  a ajuns într-o stare avansată de degradare , fără nici un venit și s-au impus lucrări de restaurare. A fost transformată în biserica de mir, nemaiputând întreține viață de obște.

             În 1933, odată cu numirea preotului Ion Sachelarescu la Plumbuita, au fost redobândite proprietățile mănăstirii, s-a refăcut biserica și turnul clopotniță, avându-se în plan și refacerea palatului domnesc. Poate că puțini  bucureșteni știu că mareșalul Ion Antonescu a intenționat, în 1943, restaureze mănăstirea  voievodală pentru a face acolo  Panteonul Național al eroilor căzuți pentru întregirea neamului românesc și că a contribuit,ca șef de Operații în cadrul Marelui Cartier General, la victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, din 1917.

          Cu timpul alte îmbunătățiri au fost aduse  în 1954 pe când era stareț părintele Boghianu, arestat și închis în 1958, datorită participării la mișcarea spirituală „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din Capitală.

          Cine nu a fost încă acolo nu va regreta dacă va merge să vadă această frumoasă mănăstire.  Am participat pe 1 iulie  2022 la o întrunire a Asociației Iulia Hasdeu, (la Casa Seniorilor din Parcul Plumbuita) și am împărtășit asistenței câteva gânduri despre frumoasă ctitorie voievodală din nord-estul Capitalei – Mănăstirea Plumbuita.

 Însă au urmat zile pline de speranță și împliniri când arhimandritul  Simeon Tatu (stareț  în perioada 1966 -1999 și ales în Senatul României),  priceput în pictură și în arta sculpturii, a redat în piatră chipurile  tuturor voievozilor, domnitorilor din toate marile Principate Române care au format România Mare.  

 Sfântul Nicolae este al doilea hram al mănăstirii Plumbuita, dat fiind în catapeteasma  bisericii se află  o icoană a acestui sfânt, considerată a fi făcătoare de minuni (sfârșitul secolului al XVIII-lea), precum și un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae.

 Omare importanță pentru Capitală a avut-o înființarea în mănăstire, în 1573,a primeitiparnițedin București, prin grija voievodului Alexandru  al IIleași a soției sale, fiinda treia tiparniță  apărută în Țară Românească.Astfel,în1582 au apărut primelecărțitipărite în București:două Tetraevangheliare și o Psaltire, un fragment din aceasta     aflânduseîn Biblioteca Natională  din Sofia.

  • 20220624_152328_copy_640x299
  • 20220624_152355_copy_640x299
  • 20220624_152432_copy_640x299
  • 20220624_152446_copy_640x299
  • 20220624_152511_copy_640x299
  • 20220624_152531_copy_640x299
  • 20220624_152640_copy_640x299
  • 20220624_152714_copy_640x299

Trei zile de neuitat prin Moldova”

Amatorii de drumeții din Asociația  Iulia Hasdeus-au alăturat unui grup de excursioniști participând la o frumoasă excursie  între 23 și 25 iulie 2022 cu opriri la obiective turistice din județele Neamț, Suceava și Iași. Am vizitat, printre altele, mânăstirile Văratec, Agapia, Sfântul Ioan cel Nou, cetățile Sucevei și Neamțului,  și în Iași bisericile Trei Ierarhi, Mitropolia, cu moaștele Sfintei Parascheva, .

Primul popas a fost la mănăstirea Văratec fondată în 1765 de schimonahia Olimpiada și duhovnicul Iosif, sub îndrumarea lui Paisie Volcicovschi, starețul mânăstirii Neamț. În incintă se află trei biserici din secolul 19 și chilii, precm și un muzeu înființat în 1960.

Următorul obiectiv a fost Agapia Nouă, o mânăstire ortodoxă de maici, construită între 1641 și 1643, situată în mijlocul unei păduri.La Târgu Neamț, pe lângă biserica Sfinții Voievozi, pictată de Nicolae Grigorescu, am mai văzut biserica din lemn Sfântul Ioan Bogoslov, paraclisul Nașterea Maicii Domnului, chiliile,  dar și casa memorială Alexandru Vlahuță.

 

Iată-ne și în Cetatea de scaun a Sucevei, construită sub domniile lui Petru Mușat  și Ștefan cel Mare, cu un sistem de fortificații medievale  pentru apărarea de pericolul ottoman. A fost  restaurată în mai multe etape, la începutul secolului 20 prin lucrări de consolidare.

Ne-a impresionat deosebit Cetatea Neamțului, situată pe stânca Timuș, de pe culmea Pleșului, la o altitudine de 480 metri, construită din piatră de râu și de carieră și rocă de gresie, pe vremea celor doi domnitori amintiți, și distrusă la 1718 din ordinul domnitorului Mihai Racoviță. În discuțiile noastre  am comentat  textele din anii de liceu semnate de  Bolintineanu, Costache Negruzzi, George Coșbuc, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș despre frumoasele meleaguri unde ne aflam.

În Suceava am vizitat Mânăstirea Sfântul Ioan cel Nou, construită între 1514-1522, devenită reședința metropolitan.  Este în patrimoniul cultural UNESCO.

 În Iași  am reușit să vizităm numai  Mitropolia,  Biserica Trei Ierarhi, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, mănăstirea Golia. Ne dorim ca în viitor să includem în itinerar și mănăsătirile Voroneț, Moldovița, Sucevița, Bogdana, Putna.

A consemnat Radu Levârdă

 

Sărbătoarea celor două Iulii în București

 

Dimineață de vară cu arșiță dogoritoare în prima  zi a lunii iulie 2022. Ne-am întâlnit spre  a  ne aminti într-un fel aparte despre caravanele culturale anuale din  ziua de 2 iulie, când pe agenda Asociației noastre era înscrisă participarea la Simpozionul celor  două Iulii la Castelul Hasdeu din Câmpina.  De data aceasta, muzeul aflându-se în renovare, Centrul Seniori din parcul Plumbuita s-a dovedit a fi gazdă primitoare.

Ani de zile am fost parteneri la evenimentele inițiate  de  directorii succesivi ai Muzeului  prahovean (Simache, Octavian Onea, Jenica Tabacu) și de  Fundația B.P.Hasdeu. Aceștia au organizat Simpozion anual pe baza  dezvăluirilor din Arhive  că la moartea soției sale,  a Iuliei Faliciu,  marele savant Bogdan Petriceicu Hasdeu a hotătât să cinstească memoria fiicei și a soției în ziua de 2 iulie. De-alungul timpului  au susținut prelegeri  dr. Crina Decusară Bocșan, acad. George Mihăilă,  actrița Irina Petrescu, Angela Djigola Popescu, Lucreția Brezeanu, Mihaela Minescu, Mihai Ștefan,  Adriana Ungureanu, dr. Maria Besciu și au avut intervenții Eliza Roha și actrița  Doina Ghițescu.

După expunerea interesantă a dr. Maria Besciu despre Iulia Hasdeu în perioada tratamentelor medicale, doamna Maria Trandafir a prezentat  momente decisive în istoria mănăstirii Plumbuita, în perimetrul căreia se află  Centrul Cultural unde ne aflăm. Evenimentul  a debutat pe fondul muzical oferit la pian de  dl. Ovidiu Țuțuianu, care apoi a lecturat texte din recenta sa carte. Un alt moment muzical a fost oferit de dl. cantautor cu nume de scenă Gregorio.

Propunerea d-lui Mihai Ștefan  de a cinsti memoria scriitorilor ce nu mai sunt printre noi s-a materializat în expunerile domniei sale despre Iulia Hasdeu, Magda Isanos, Eusebiu Camilar și Elisabeta Isanos. Au  citit din creațiile proprii Geo Călugăru și Ovidiu Țuțuianu – prezenți  și la diferite cenacluri literare din București.

  • 20220702_1_copy_480x640
  • 20220702_2_copy_480x640
  • 20220702_3_copy_480x640
  • 20220702_4_copy_480x640
  • 20220702_5_copy_480x640
  • 20220702_6_copy_480x640

  • 20220607_6
  • 20220607_5
  • 20220607_4
  • 20220607_3
  • 20220607_2
  • 20220607_1

BOOKFEST LA NOI ACASĂ

 

         În după-amiaza  zilei de marți 7 iunie 2022 Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu a  găzduit întâlnirea  membrilor Asociației Culturale Iulia Hasdeu, întâlnire  sub titlul

BOOKFEST LA NOI ACASĂ

întrucât participarea noastră la   ultima ediție a Târgului de carte BookFest s-a bucurat de success, deși nu toți care și-au dorit să vină au avut posibilitatea să fie vineri 3 iunie  a.c. în pavilionul B, la Cafeneaua Artelor, la lansarea trilogiei despre Iulia Hasdeu, semnată de Crina Decusară Bocșan.

După o succintă prezentare a evenimentului de la Bookfest realizată cu aplomb de Doina Ghițescu,  cunoscuta  actriță a propus  să se citească din volumele de poezii ale Angelei Digola Popescu, care  nu mai este printre noi. Impresionați de sensibilitatea poetei decedate de curând, câteva persoane au solicitat  să se reediteze pentru amatorii de poezie  volumul respectiv.

Remarcând faptul că prea puțin avem ocazia să cunoaștem activitatea colegilor din Asociația Iulia Hasdeu  doamna Crina Bocșan a propus ca la fiecare întâlnire de cenaclu să  se discute și despre succesele membrilor  Asociației la diferite evenimente. În acest sens, s-au prezentat lucrări  publicate sau editate de curând. 

Ca de obicei, în preambulul întâlnirii,  s-a vorbit despre opera Iuliei Hasdeu, așa cumapare în articolul  Iulia Hasdeu în actualitate(În revista Arena Literară,  semnat de președinta  Asociației).

Cu deosebit talent domnul inginer Ovidiu Țuțuianu și-a prezentat traseul în lumea literelor, pasiune relativ recentă, însă foarte bogată în realizări.

Domnia sa s-a referit numai la volumele apărute în perioada pandemiei: 

Un Moș Crăciun al timpului nostru,

Ovid  versus Covid & comp,

Povețe la bătrânețe, dar și   

Poftă de râs și Prometeu dezlănțuit.

Discuții și sugestii interesante  a provocat expunerea domnuluiFlorin Romila despre Machiaveli și disensiunile sociale. Vorbitorii l-au felicitat pentru tema  abordată și au sesizat actualitatea conjuncturii de acum câteva secole.

Surpriza întâlnirii  ar fi trebuit să fie fundalul sonor asigurat de Carlos Emanuel.

 Bookfest,


Tradiționalul salon de carte ce se desfășoară anual la pavilionul expozițional și-a deschis porțile în ziua de 1 iunie 2022 sub patronajul ambasadei Japoniei la București.. Asociația IULIA HASDEU membră a Asociației  Difuzorilor și Editorilor de Carte din România și-a impus prezențai prin evenimentul de vineri 3 iunie ora 14. S-a prezentat  trilogia IULIA HASDEU:


 IULIA HASDEU – UN DESTIN NEDREPTĂȚIT, ÎMPREUNĂ MĂRTURISIM și  CHEIE PENTRU ADEVĂR,


 volume semnate de Crina Decusară Bocșan .Cu aplomb, actrița Doina Ghițescu a moderat întâlnirea la care au participat personae implicate în actul cultural și pe invitații de onoare. Istoricul și criticul literar Mircea  Coloșenco, hasdeolog, a surprins momentele principale  din creația Iuliei Hasdeu, d-na  dr. Elena Preda, președinta clubului România UNESCO a abordat diversitatea temelor  în opera Iuliei Hasdeu, d-na Dr. în filogie Anca Irina Ionescu, cunoscut scriitor și traducător  a marcat importanța actului  cultural în recuperarea valorilor. Ea a subliniat faptul că opera Iuliei Hasdeu  trebuie cunoscută printr-o reeditare și on-line. D-na profesoară Irinel Chiran, director al unei școli pentru elite, a susținut propunerea adăugând că este  benefică implicarea tineretului în actul de cultură. În încheiere, dna. Dr. Crina Decusară Bocșan, autoarea  volumelor a făcut o prezentare succcintă a cătților  puse la dispoziția cititorilor de către Asociația Culturală IULIA HASDEU în cadrul recentei ediții Bookfest.. Întâlnirea  a beneficiat de suportul muzical oferit de tânărul Carlos Emanuel.

  • IMG_0854_copy_640x480
  • IMG_0856_copy_640x480
  • IMG_0860_copy_640x480
  • IMG_0861_copy_640x480
  • IMG_0863_copy_640x480
  • IMG_0864_copy_640x480
  • IMG_0865_copy_640x480

  • 20220514_01_copy_640x480_1
  • 20220514_02_copy_640x480_1
  • 20220514_03_copy_640x480_1
  • 20220514_04_copy_640x480_1
  • 20220514_05_copy_640x480_1
  • 20220514_06_copy_640x480_1
  • 20220514_07_copy_640x480_1
  • 20220514_08_copy_640x480_1
  • 20220514_11_copy_640x480_1
  • 20220514_12_copy_640x480_1
  • 20220514_13_copy_640x480_1
  • WhatsApp Image 2022-05-16 at 00.24.42_copy_480x640
  • WhatsApp Image 2022-05-16 at 00.27.44_copy_480x640
  • WhatsApp Image 2022-05-19 at 10.35.53_copy_640x480
  • WhatsApp Image 2022-05-16 at 00.29.49_copy_480x640
  • 20220514_09_copy_480x640_1

 

Pași în istorie

la Domeniul Florica, reședința familiei Brătianu și

 la Muzeul viticulturii și pomiculturii  Golești

 

 

 

         La inițiativa Nicoletei Munteanu Sâmbătă, 14 mai 2022, membrii Asociației  Iulia Hasdeu  au vzitat două obiective culturale de  mare importanță istorică  din Județul Argeș. Primul obiectiv a fost Domeniul Florica – Reședința Familiei Brătianu– compusă din conac, fermă, capelă, cramă, gară și chiar un observator astronomic. Toate acestea  sunt amplasate în mijlocul unui parc vast. Conacul, ridicat în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu,  este unul dintre cele mai frumoase domenii boierești din România, păstrat foarte bine până în zilele noastre. Este locul  în care s-a născut și a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români  care a dat țării nu mai puțin de trei prim-miniștri, dintre care primii doi – Ion și Ionel Brătianu – au avut un rol covârșitor în realizarea României moderne. Ne-a facilitat vizitarea cu un ghid deosebit de bine pregătit profesoara Mihaela Monica Minescu, care își desfășoară activitatea în  zonă și adesea organizează cu elevii săi vizite de documentare. Fotografiile făcute în  biblioteca impunătoare, în salonul turcesc sau  pe terasă rămân mărturie a timpului petrecut  acolo. Cel de al doilea obiectiv – Muzeul viticulturii și pomiculturii  Golești  este o adevărată bijuterie a meleagurilor argeșene, un loc încărcat de istorie și tradiții populare. Singura construcţie laică medievală fortificată din ţară,ConaculGoleștilor a fost, timp de secole, reședința unei importante familii de boieri făuritori de neam și țară. Este  și locul unde Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821, şi-a trăit ultimele zile de libertate, înainte de a fi prins şi ucis de eterişti.

       Muzeul este alcătuit din două mari secții: Secția Istorie – EtnografieșiSecția în aer liber,  un  adevărat tezaur de arhitectură ţărănească şi de prezentare a existenţei comunităţilor rurale din secolele XIX-XX. Am avut șansa săne conducă printer gospodăriile  țărănești un ghid pasionat de istorie, cu cunoștințe vaste în multe domenii, al cărui discurs ne-a fascinat. Interesul tuturor a fost stimulat de pătrunderea în tainele momentelor istorice ce stau la baza ființei  noatre naționale, în păienjenișul relațiilor politice în care marile  familii  boierești s-au impus benefic.

Mulțumim doamnei profesoare Mihaela Minescu, veche membră a Asociației Iulia Hasdeu, pentru explicațiile date pe tot parcursul excursiei noastre.

                                                                                 A  consemnat Mariana Bădan

 

Cenaclu aprilie

 

 

 

Marți 12 aprilie  la ora 14   Biblioteca  Metropolitană din București  întâlnirea membrilor Asociației Culturale UNESCO IULIA HASDEU a avut invitată pe Domnița Rațiu, o pasionată cercetătoare preocupată de istoria noastră sub Negru Vodă, perioadă despre care a vorbit asistenței numeroase.

Au participat cu întrebări și completări Oana Gîdea, autoare a temei de licență pe această temă și Victoria Zăvoianu, bine informată din  diferite izvoare.

Momentul de poezie și reverie, încărcând atmosfera  cu atitudine pozitivă, a fost susținut de poeta Carolina Ilinca. Scriitoarea a citit din volumele de versuri ce îi poartă semnătura și cu mult humor a făcut dezvăluiri din cariera sa literară.

Ca întotdeauna când participă la întâlnirile literare, Ileana Ionescu, cunoscută cu pseudonimul Anaeli, a electrizat pe cei prezenți prin demonstrațiile și aplicațiile în psihodramă. Subliniind aspectele și rezultatele în acest domeniu a propus realizarea un proiect  cu target în sfera educațională.

Presați de trecerea timpului, participanții la cenaclu au făcut propuneri de caravane literare în pragul Sărbătorilor Pascale pentru sâmbătă 16 aprilie.

 

  • 20210412_1 m
  • 20210412_2 m
  • 20210412_3 m
  • 20210412_4 m
  • 20210412_5 m
  • 20210412_6 m
  • 20210412_7 m
  • 20210412_8 m

  • 20220319_01
  • 20220319_02
  • 20220319_03
  • 20220319_04
  • 20220319_05
  • 20220319_06
  • 20220319_07
  • 20220319_08
  • 20220319_09

 

Pe meleagurile Băniei   

 

În întâmpinarea primăverii, membrii Asociației Culturale UNESCO Iulia Hasdeu au pornit sâmbătă 19 martie 2022 spre meleagurile Băniei, punctând  câteva obiective interesante  recomandate de organizator.

 

Prima oprire a fost în localitatea Scornicești din județul Olt crezând că vom putea vizita casa devenită muzeu a părinților fostului dictator Nicolae Ceaușescu. Ne-a impresionat citatul din Petre Țuțea, care enumera realizările românilor din decadele dinaintea anului 1989. Fotografia de grup va fi urmată și de imaginile luate la mânăstiri și în Cetatea Băniei.

 

Mânăstirea Clocociov din Slatina se impune ca una dintre cele mai vechi așezăminte din județul Olt, dar este mai puțin cunoscută , în pofida faptului că de existența ei se leagă numele voievodului Mihai Viteazu. Ctitorită fiind de Dinicu Buicescu în 1645, restaurată în 1980 mânăstirea de maici și-a recăpătat strălucirea.

 

Am regretat că timpul s-a dovedit zgârcit și nu ne-a permis ca în Craiova să admirăm pe îndelete în Centrul Istoric casele boierești monumente de arhitectură, cum sunt: Casa Vorvoreanu, Casa Nicolae Romanescu, Casa Feraru ori Casa Grigoriu și încă multe altele, iar Muzeul de Artă a putut fi vizitat numai de câțiva dintre noi. Totuși biserica Sf. Ilie și biserica Mântuleasa s-au impus atenției noastre prin valorile păstrate de-alungul timpului.

 

Pe străzile largi ale Băniei s-a desfășurat Târgul preparatelor culinare turcești, care însă ne-a încântat numai privirile , nu și papilele gustative, tot din lipsă de timp. Concluzia ? Se impune să revenim pe aceste meleaguri încărcate de istorie autentică și mulțumim  atât organizatorului prof. Gheorghe Grigore, cât și celor care au consemnat evenimentul Doinei Zigulescu și Octaviei Gherasim. Nicoleta Munteanu va prelua ștafeta pentru pelerinajul tradițional din sâmbăta Floriilor.

 

 

                          Ziua Națională a Lecturii

La data de 15 februarie 2022s-a desfășurat în mai multe locații din București și a permis celor interesați să acceseze mai multe informații. Și-au deschis porțile centre culturale și biblioteci, iar  Primăria Generală a Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii  Române a organizat la Casa Memorială Tudor Arghezi Mărțișior din București  un simpozion.

 

În Casa scriitorului  Tudor Arghezi, – autorul Cuvintelor potrivite – a fost cea mai potrivită întâlnire spre a asculta vocea  marelui scriitor. Din arhiva muzeului memorial au fost proiectate secvențe vizionate pentru prima dată, iar din partea MNLR s-a asigurat vizitarea tuturor încăperilor.

 

 Doina Zigulescu și Ileana Ionescu din partea Asociației  Iulia Hasdeu au propus un parteneriat în perspectivă pentru Ziua Internațională a Poeziei (declarate ca atare de UNESCO din anul 1999) în 21 martie a.c.

 

Biblioteca, atestat al nivelului cultural

 

Marți  15 martie 2022 în primitoarea sală a Bibliotecii Metropolitane a avut loc întâlnirea membrilor Asociației IULIA HASDEU  spre a omagia LECTURA.

Setea de cunoaștere  este proprie omului, care se hrănește spiritual din aflarea acelor momente ce jalonează drumul străbătut, dar și calea de parcurs în viitor; și asta se află din  cărți.

În calitate de moderator doamna  prof. univ. dr.Crina Bocșan a argumentat alegerea temei  Biblioteca, atestat al nivelului cultural și a prezentat asistenței numeroase pe invitații la Cenaclul Asociației: prof.univ.dr. Raisa Radu, cercetător științific Lucreția Brezeanu și medievist  Domnița Rațiu.

             În preambul s-a vorbit despre moștenirea familiei Hașdeu, când în urmă cu două secole, la  vama Sculeni (frontiera de est a României) tatăl lui B. P. Hașdeu, Alexandru Gîjdeu sosea în România invitat în calitate de membru fondator al viitoarei  Academii Române.  Acestuia i s-a refuzat intrarea în țară cu donația de 7.000 de cărți (biblioteca personală). Doamna  Bocșan a menționat și episodul în care dascălul lui Mihai Eminescu, Aron Pumnul i-a solicitat  viitorului mare vizionar Eminescu să îi orânduiască biblioteca personală. Accesul la lectură a fost pentru adolescentul de la Ipotești poarta către cunoaștere.Vremurile vitrege care au trecut ca un tăvălug peste pământul dintre Tisa și Nistru au făcut ca informațiile despre rădăcinile noastre să fie  păstrate la început numai în mănăstiri, adevărate  focare de cultură.

Invitații au vorbit despre Biblioteci și arhive distruse  (Doamna Lucreția Brezeanu), Vechi biblioteci românești  (Doamna Domnița Rațiu), Cultura și biblioteca Mavrocordaților (Doamna prof.univ.dr. Raisa Radu). Deoarece temele au fost foarte interesante, s-a propus ca acestea să fie reluate la următoarea întâlnire).

            În partea a doua, consacrată cenaclului, au  citit din creațiile proprii cu sensibilitate Oana Gîdea: Nostalgii de primăvară și ne-a delectat Anaeli (pseudonimul Ilenii Cristina Ionescu) cu versurile Tăcerea, Doar  primăveri, Soarta unui ghiocel și Dor de Brâncuși.

Succesul întâlnirii este atestat de faptul că cele două ore puse la dispoziție de Biblioteca Metropolitană au fost insuficiente pentru dezbateri.

  • 20220315_1
  • 20220315_2
  • 20220315_3
  • 20220315_4
  • 20220315_5

  • 20220215_7
  • 20220215_6
  • 20220215_5
  • 20220215_4
  • 20220215_3

Iulia Hașdeu și Ziua Națională a Lecturii

(Elevii între lectură și tastatură)

 

„Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor.”

                                                                                                           (Miron Costin)

În data de 15 februarie 2022, sub egida F.R.A.C.C.U., Asociația Culturală Club Unesco ”Iulia Hașdeu” din București, în parteneriat cu Școala Gimnazială Băbana, cu Biblioteca Comunală Băbana și Biblioteca Școlii Gimnaziale Băbana, din județul Argeș, au celebrat, împreună cu micuții și drăgălașii mei elevi din Clasa I „Iepurașii”, Ziua Națională a Lecturii.

După ce fiecare elev a citit câte un mic fragment dintr-o poveste preferată, am lecturat, în fața lor, o carte de poezii tare drăguță („Cățelușul meu iubit” de Crina Decusară Bocșan) și o poveste și mai drăguță („Fluierașul de os” de Iulia Hașdeu).

Prin intermediul whatsapp.ului, copiii au dialogat cu autoarea cărții „Cățelușul meu iubit”, Doamna Crina Decusară Bocșan, din București, care le-a vorbit despre frumusețea și importanța lecturii pentru noi, oamenii. De asemenea dumneaei le-a vorbit și despre viața copilului-minune Iulia Hașdeu și despre celebrul castel ”Iulia Hașdeu” din Câmpina și le-a propus elevilor să-l viziteze. Fiindcă micuții mei elevi deja lecturaseră povestea ”Îngerul și ghiocelul”, de Iulia Hașdeu, i-a comparat pe ei cu niște ghiocei delicați care vor crește frumos cu ajutorul lecturii.

În cele din urmă, toți elevii au înțeles de ce este bine să citească o carte: pentru a-și îmbogăți vocabularul, a-și dezvolta imaginația și creativitatea, pentru a învăța să fie toleranți și empatici, pentru a-și dezvolta abilitățile de comunicare, pentru a afla lucruri noi și interesante din lumea înconjurătoare.

Surpriza pe final de întâlnire a constat în servirea câte unui pahar cu ceai cald și a unei ciocolate, surpriză care a fost pe placul tuturor!

Micuților și drăgălașilor mei elevi le-a plăcut foarte mult activitatea de astăzi și abia așteaptă să mai facem astfel de activități deosebite și cu surprize plăcute!!!

 

Prof. înv. primar Monica Mihaela Minescu

 

 

Sărbători și sărbătoriri

Marți 21 decembrie  serata  de muzică și poezie

 

Nostalgii în Sărbători

 

consacrată întâlnirii de Sf. Iulia  a membrilor Asociației la sfârșit de an  a  avut ca invitați pe doamna Corina Vlad Diaconescu și pe domnul  Ovidiu Țuțuianu.

 

Ne-au încântat colindele și  compozițiile proprii ale distinsei pianiste, iar  domnul Țuțuianu ne-a oferit în primă audiție  compoziții pe versurile Iuliei Hasdeu Patrie  și Invocation.

 

Sensibilitatea ce se degajă din poeziile Iuliei Hasdeu a aflat ecou în  vibrația melodiilor  interpretate.

 

Actrița Doina Ghițescu a animat într-un mod fericit seara, ea impunându-se și ca moderatordesăvârșit și ca recitator excepțional.

  • 20211221_001
  • 20211221_002

IULIA HASDEU – ZBOR NEFRÂNT – Interviu cu d-na prof. univ. dr. Crina Bocșan

  • 20211121_195852_copy_480x640
  • 20211121_195906_copy_480x640
  • 20211121_195949_copy_480x640
Volume dedicate Iuliei Hasdeu (nov. 1860 – septembrie  1888) cu ocazia aniversării nașterii ei.

 

 

Iulia Haseu și destinul ei descifrat

Aceasta a fost tema abordată la întâlnirea din 15 noiembrie la   Biblioteca Naționaă a României cu  ocazia împlnirii a 152 de ani de la nașterea Iuliei Hasdeu. A impresionat asistența mesajul cunoscutei critic de artă Simona Vărzaru (Urania), care a surprins aspecte inedite pe harta spirituală a trăirilor  Iuliei Hasdeu.

Personalitatea  poetei române de expresie franceză a fost evocată de Dr. Crina Bocșan, Victoria Zăvoianu,  actrița Doina Ghițescu, poeta Elena Armenescu în prezența  unor persoane care au participat pentru prima dată la întâlnirile noastre de cenaclu dr. Corneliu Zeană, ing. Gheorghe Țiclete, prof. Irinel Chiran și prof.  Magdalena Ionescu. Actrița Doina Ghițescu a însuflețit discuțiile, iar Mihai Nomoloșanu ne punctează prin imagilnile luate momentele cele mai plăcute.


În încheiere  Oana Gîdea a citit versuri emoționante, ce își au locul la rubrica Cenaclu, iar Dr. Corneliu Zeană  a citat  epigrame semnate de domnia sa.

S-a propus ca Sala de Consiliu  a Bibliotecii Naționale, unde a avut loc ședința omagială să aibă denumirea de IULIA HASDEU– sală de consiliu.

 

Redăm  mai jos  textul semnat de  Urania.

 

 

  • 20211115_1
  • 20211115_2
  • 20211115_3
  • 20211115_4
  • 20211115_5
  • 20211115_6
  • 20211115_7

            Onorată și distinsă asistență,

 

            Suntem la jumătatea lunii noiembrie a unui an care ne adună, din nou, în jurul candelei Iuliei Hașdeu deși, candela a ars tot timpul în inima noastră dar, acum, îi facem împreună altar de lumină iar în condițiile aspre ale momentului, o astfel de întrunire capătă proporțiile și semnificațiile culturale și spirituale ale unei reuniuni precreștine în vremuri de restriște.

            Iulia face minuni și nu ne lasă singuri; Iulia ne reunește.

            În astfel de momente, contururile clare pot să dispară în favoarea umbrelor care trebuie să fie identificate și asimilate ca niște adevăruri comune.

            Născută într-o familie dizarmonică, prin nivel de educație și aspirație, Iulia crește fără afecțiunea mamei, un spirit de un nivel modest, legat puternic de materialitate, care s-a transformat, pe măsură ce Iulia evolua, într-o mamă posesivă și manipulatoare, dedicată propriul interes de a trăi prin valoarea fiicei, căreia a smuls orice șansă a unei comuniuni profunde între ele. Mama i-a fost antrenor și paznic dar niciodată un suflet cald, sensibil și apropiat.

Tatăl, un erudit a cărui complexitate, lumea modernă, încă nu o poate asimila pe de-a-ntregul, i-a fost profesor, pedagog și judecător exigent dar nemilos cu micile momente de slăbiciune sau de încercare a trupului, introducînd-o într-un cerc delimitat de el ca fiindu-i suficient. Un fel „Noli turbare circulos meos!” al lui Arhimede, căptușit cu tragica vanitate care îi dădea satisfacția și convingerea, aparentă, fragilă și subiectivă, că fiica lui e pe drumul succesului, neîntrebându-se vreodată dacă este și pe drumul cel bun al fericirii, al împlinirii sau în concordanță cu aspirațiile ei. Cine a studiat atent, competent și până la capăt arhivele și mărturiile „dosarului Hașdeu” va înțelege că mă refer la o familie dezechilibrată din punct de vedere cultural, spiritual, religios și, prin asta, în plan esoteric și religios. Iulia crește cu nostalgia iubirii de mamă și de tată care nu s-a manifestat în mod normal ci întotdeauna sufocată de ambițiile și orgoliile lumești ale unuia sau ale celuilalt. Singurul care, într-un fel, s-a salvat a fost tatăl: Hașdeu a trăit adevăratele sentimente de tată abia după ce Iulia nu a mai fost. El a înțeles greșelile și s-a concentrat în celebrele conversații dincolo de timp și spațiu ca într-o formă de penitență, de salvare și de speranță dar nu în plan pământean, ca a atunci când Iulia trăia, ci în planul subtil al eternității. Relația tată – fiică a început, cu adevărat, abia după trecerea ei în lumea de dincolo.  Nașterea și consolidarea relației lor s-a petrecut după ce legăturile grele ale pământului s-au risipit și au rămas, în dialog, doar sufletele lor. De acolo a țâșnit iubirea necesară să fie rostită dinspre tată spre fiică și invers. Exemplul lor în cultura română este unic prin supraviețuirea peste secole a două spirite care nu s-au împlinit, cu adevărat și până la capăt și care au plecat cu o parte din misiunea lor neîndeplinită.

            Cazuri individuale se pot identifica în alte culturi. Mă gândesc la versiunea franceză a unei perechi similare de suflete universale, Victor Hugo și fiica înecată, precum și la uriașa carieră literară a acestui geniu care stă sub semnul unor comunicări extrasenzoriale la care Hugo nu avea cum și de ce să renunțe pentru că acestea l-au purtat departe, oferindu-i, mai mult decât lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, o împlinire literară, culturală, spirituală și filosofică. Dar, și atunci, dragostea tatălui era ciuntită de regrete și remușcări.

            Este un aspect familiar tuturor cititorilor și specialiștilor, că toate ipostazele conceptului de iubire se regăsesc în opera literară a Iuliei Hașdeu. Ciudat este că, deși în planul vieții concrete, experiențele ei erau limitate prin constrângerile sociale și prin control familiar, nimic din bucuriile și suferințele sentimentale nu i-au fost străine Iulie ca și cum ar fi fost amintiri dintr-o altă viață, ca și cum reedita stări interioare pe care le știa dinainte, în ciuda trupului firav și a vârstei fragede pentru aceste experiențe mature.

            Întreaga ei operă este străbătută de acest fior, ca sentiment universal, ca aspirație, ca dezamăgire și ca înfrângere iar unicitatea ei stă tocmai în victoria peste timp a spiritului ei vizionar și anticipativ: capacitatea de a fi iubită de cei mulți, de necunoscuții care au înțeles-o mai bine decât apropiații ei, trecători din scurta ei viață.

            Iulia Hașdeu este un model și o ipostază culturală singulară tocmai prin capacitatea de a stârni dragoste la tot pasul. O iubire necondiționată, de data aceasta, de nici o vanitate și de nici o speranță a vreunui beneficiu. O dragoste pură, totală, sublimă care ne adună, acum și aici, într-un gând cu sufletul ei etern.

            Știa ea, ce știa, atunci când, cu puține zile înaintea sfârșitului ei pe acest pământ, spunea: „Voi ajunge, fără ajutorul nimănui, prin propriile mele puteri, la slava pe care am visat-o.” Firește, era vorba de slava iubirii care prețuiește și cinstește.

 

 

Simona Vărzaru

istoric și critic de artă

și, din când în când, Urania

  • 20211020_1
  • 20211020_2

Miercuri, 20 octombrie 2021 ora 15 la Biblioteca Metropolitană a avut loc  întâlnirea membrilor Asociației având tema

 

DASCĂLI ȘI ȘCOLARI  IERI ȘI AZI.

 

Din păcate, în condiții de pandemie, prezența a fost mai mică decât de obicei.

În deschidere,dl. Jenel Marin a citit din epigramele lui Păstorel Teodoreanu.

 

În partea a doua d-na Florina Luca a prezentat un text inedit al Iuliei Hasdeu , O elevă nouă.

 

 

Reuniunea Asociației Culturale „Iulia Hasdeu” – UNESCO România din  ziua  14 octombrie 2021 l-a avut moderator pe dl. Jenel Marin, în prezența unui public puțin numeros, din cauza restricțiilor în vigoare.

Dna. Maria Cristea Șoimu care a evocat personalitatea Marianei Ionescu remarcabilă membră a Asociației, cea care a inițiat Concursul scriitoarelor.A fost scriitoare cunoscută, editoare, publicistă, prozatoare, poetă și critic literar, membră a Uniunii Scriitorilor.

Textul intitulat „Scrisoare venită prea târziu prezentat în Centrul Cultural UNESCO „ Eminescu” din str. J.L Calderon  evocă o discuție telefonică avută de dna. Ionescu cu dna. Șoimu, în momentul în care aceasta era la aeroport si pleca spre Roma (octombrie 2015. Textul apreciat de cei prezenți urmează a fi publicat.

Apoi, dna. Munteanu Maria a citit din poeziile sale : „Pandemia”, „Românii” și ne-a încântat cu cântece patriotice dedicate limbii române și marcării celor 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Membrii prezenți au remarcat și expoziția de artă plastică din sala  Centrului cultural realizată de artistul plastic Vitalie Butescu, ex Basarabean – actualmente stabilit în București, precum BP Hasdeu, în alte vremuri.

A  consemnat Jenel Marin

 

  • 20210929_03_copy_640x480
  • 20210929_02_copy_640x480
  • 20210929_01_copy_640x480

Comemorare

 

Miercuri 29 septembrie 2021 s-au împlinit 133 de ani de la despărțirea genialei poete Iulia Hasdeu de cele pământești, de contemporanii ei.

Omagierea patroanei spirituale a Asociației Culturale IULIA HASDEU a avut loc la monumentul funerar al familiei Hașdeu din Cimitirul Bellu (pe aleea principală), spre a-i închina un gând pios din partea generațiilor actuale.

                                                                                                   Crina Decusară Bocșan

 

 ADRESARE

 

                                               Versului Iuliei Hasdeu

 

Pe cărările -nsorite

Întâlnesc în tine eul meu.

În toate filele citite

Te regăsesc mereu, mereu.

 

E neîngăduit de bine

Când gândul tău neauzit

Fiind alăturea de mine

Îmi e îndemn, când eu ezit.

 

S-ar sfâșia a clipei magii

De nu ai sădi  un cuvânt

În mesajul trimis din tării

Muritorului  de pe Pământ.

 

 

A venit, a venit toamna!

Întâlnirea membrilor Asociației „Iulia Hasdeu” la Biblioteca Metropolitană  în ziua de  miercuri 22 septembrie 2021 ne-a prilejuit aducerea în amintirile noastre a frumosului și coloritului anotimp TOAMNA „doamna cucurbitaceelor”-, cântată în versuri de renumiți poeți, printre care Coșbuc, Topârceanu, Goga, Blaga și alții, unii prezenți chiar și în manualele școlare.

 

Moderatoarea acestei întâlniri, actrița Doina Ghițescu, a recitat din lirica românească versuri mai puțin cunoscute marelui public semnate de Ion Barbu  (Copacul),  Miron Radu Paraschivescu (Recolta), George Topârceanu ( Toamna în parc și Rapsodii de toamnă). Recitalul cu care ne-a încântat  membra Asocciației noastre s-a încheiat cu îndrăgita romanță pe versurile lui Mihai Eminescu Vezi rândunelele se duc. Și ziaristul Radu Levârdă, de curând membru al Asociației noastre, a spicuit din poeziile clasicilor literaturii române, intitulând comunicarea Toamna în literatura română

 

Au urmat informații de ultim moment: Crina Bocșan a prezentat expoziția din Mall Vitan despre anii de școală ai unor scriitori, în care  un panou este consacrat informaților despre studiile Iuliei Hasdeu. Inițiativa aparține Muzeului Național al Literaturii Române în parteneriat cu Primăria Generală a Capitalei.

 

În partea a doua a întâlnirii, mai tânăra noastră poetă Oana Gîdea a citit din creația proprie două poezii destinate site-ului Asociației, iar dl. Ovidiu Țuțuianu, bine-cunoscut prin creațiile sale în proză, poezie și muzicale, ne-a prezentat  – la rândul său – două poezii savuroase cu trimiteri la momente din actualitatea socială.

 

Așadar, încheind momentul poetic cu un zâmbet ironic pe buze, am mărturisit că: A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac, sau mai bine cu umbra ta“- (Nichita Stănescu, Emoție de toamnă.)

 

            În încheierea întâlnirii doamnei Doina Ghițescu i-au fost înmânate diploma și medalia de onoare pentru dăruirea cu care sprijină Asociația Iulia Hașdeu. Actrița s-a oferit să participe în ziua de 29 septembrie la comemorarea patroanei noastre spirituale cu un recital din versurile poetei îndrăgite.

 

                                               A consemnat Doina Zigulescu